Scriitoarea Doina Rusti si-a lansat pe 6 octombrie, la Sibiu, noul roman, Fantoma din moara , aparut recent la Editura Polirom.
Fantoma din moară este un roman despre lumea alunecoasă a delaţiunii, a supravieţuirilor minore şi a acţiunilor generale, pe care le hotărăsc fauritorii Istoriei. Este şi un roman despre comunism şi urmările lui. Dar povestea principală este a unei fantome vaporoase, omniprezente şi obligate să trăiască şi ea în ruinele unei lumi de care este iremediabil legată. Lumea păstoasa în care putrezesc rădăcinile mele.(Doina Ruşti)
Dupa cum relateaza autoarea, la baza romanului sta o intamplare din adolescenta, petrecuta la moara de caramida din satul natal. La aceasta moara parasita, invaluita in povesti inspaimantatoare, autoarea intalneste un tanar in uniforma de liceu, tanar ce se prezenta a fi nimeni altcineva decat Dumnezeu. Pentru a intra in acest joc, adolescenta de atunci ii cere Dumnezeului din fata ei sa ii indeplineasca trei dorinte insa acesta este de acord doar cu una singura.
L-am rugat sa imi spuna ce ma asteapta, care imi este viitorul.Baiatul a zis ca in noaptea ceea aveam sa visez toata viata mea.
In noaptea aia mi-am visat toata viata viitoare!((Doina Ruşti)
Dupa ce s-a trezit si-a notat toate cele visat iar in timp revenea asupra acelor pagini si confrunta realitatea cu prezicerile visului. Aproape uitase sa mai traiasca! Isi focaliza atentia asupra acelor randuri, asupra unor evenimente pe care nu le-ar fi dorit in viata ei dar pe care le astepta pentru ca , dupa cum zice poporul “asa e scris”.
Iti canalizezi toata energia spre anumite lucruri , dar lucrurile se intampla, de fapt, pentru ca tu vrei, pentru ca tu esti constructorul visului tau(D. Ruşti)
…si nu pentru ca asa ar trebui sa se intample.
Destinul il facem cu mana noastra!
Am invatat sa ne lasam dusi de val si sa sustinem “spiritul de turma”. Avem pretentia ca sunt unici dar ii imitam cu mandrie pe altii. Ne este frica sa fim diferiti pentru ca ne pierdem statutul social. Iar cand nu ne merge bine nu avem curajul de recunoaste unde si ce am gresit, dam vina pe altcineva sau, ca sa nu mai impovaram pe un conlocuitor al Terrei, e asa de simplu sa zicem :”Soarta!“
Fac asadar apel la o mai atenta introspectie. Sa ne gandim de doua ori inainte de a visa la ceva si a cantari de zece ori inainte de a lasa ceva pe mana destinului.
Completat sub: Uncategorized | Tagged: carte, destin, vis
