Cand am intrat in liceu, o doamna profesoara (nu mai tin minte nici numele dumneaei si nici materia pe care o preda) ne-a spus sa scoatem o foaie de hartie si un pix, sa ne scriem numele in coltul din dreapta sus si sa asteptam instructiunile ei.
Cu totii eram inmarmuriti de frica:”Lucrare” scria pe fetele noastre.
Dupa o indelunga cercetare a gentii, doamna in cauza isi indreapta privirea spre noi si zice :” In 20 de minute scrieti pe foaie 20 de propozitii care sa inceapa cu “Eu sunt…” .Continuarea propozitiilor sa cuprinda o cat mai vasta caracterizare a noastra, dar din punctul nostru de vedere, nu al colegilor sau altor persoane cu care intretinem relatii sociale”
La momentul respectiv am crezut ca nu are “profa” chef de ore si isi bate joc de noi.Mult mai tarziu am aflat ca “aceasta bataie de joc” este chiar un test psihologic(“Cine sunt eu” sau CSE) cu o larga utilizare in psihologia scolarului si nu numai.
Atunci a fost prima data cand eu am stat si m-am gandit :”Oare cine sunt eu?”,”Dar cine esti tu?”, “Cine sunt cei de langa noi?”.
Asadar, cine sunt eu:
-o tanara
-o romanca
-o colega
-o prietena
-o iubita
-o vecina
-o persoana
…si as mai putea fi multe (cea pe care ai calcat-o ieri pe ghete in autobuz spre facultate, cea care si-a scuturat covorul exact cand ai trecut tu pe sub balconul ei, cea care a luat de la biblioteca exact cartea de care ai tu nevoie pentru referatul de maine si lista poate continua)
very nice
)